joi, 14 aprilie 2011

Renée Zellweger (Emily Jenkins), interpretează rolul unui asistent social dedicat întru totul muncii, având de rezolvat 38 de cazuri în care copii păreau abuzaţi întrun fel sau altul de către părinţii lor. Atitudinea superprofesionistă, pe care EJ o abordează în relaţia directă cu părinţii isterici, începe să se schimbe în momentul în care, şeful ei, Wayne (Adrian Lester), îi înmânează un nou caz al unei fetiţe, Lilith Sullivan (Jodelle Ferland), acesta devenind Case 39.

Ceea ce parea un caz de rutină, avea să schimbe viaţa asistentului social EJ. Aceasta, conform fişei postului, :-), face o vizită la domiciliul micuţei Lilith, cu scopul de a vedea mediul în care fetiţa creşte şi pentru a cunoaşte pe păriniţii ei. Edward Sullivan (Callum Keith Rennie) şi Lillith Sullivan (Kerry O'Malley) interpretează rolurile părinţilor, primul contact între aceştia şi EJ fiind unul destul de ciudat, mama fiind de-a dreptul terorizată, iar tatăl comunica doar prin soţia lui, şoptindu-i la ureche, wow.



Cum aţi reacţiona dacă aţi fi asistent social si aţi merge în vizită la o familie, care în momentul acela îşi bagă fetiţa în cuptorul aragazului şi-l aprinde?
A.Aţi fi impresionată şi aţi felicita părinţii!
B.Aţi fi surprinsă şi aţi trece peste aceasta!
C.Aţi fi terorizată şi aţi lua copilul!
Probabil că, dacă aţi fi ales varianta B, aţi fi avut o viaţă liniştită în continuare.

EJ, apelează la prietenul ei, detectivul Mike Barron (Ian McShane), pentru a o ajuta s-o scape pe fetiţă de părinţii ei, aceştia ajungând chiar în ultimul moment în care fetiţa era încuiată în cuptorul aragazului, apropos, am observant faptul că americanii au cuptoarele la aragaz imense, dacă poate să încapă în el o fetiţa de 10 ani şi să ramână şi spaţiu.

Cu foştii părinţi internaţi la ospiciu, mama, şi la închisoare, tatăl, Lilith reuşeşte, cu lugu lugu, să o determine pe EJ să o adopte temporar şi să o primească în casa ei. În mod normal, filmul trebuia să se termine aici, părintii psihopaţi fiind închişi, fetiţa este salvată, ONE BIG HAPPY ADOPTIVE FAMILY, însă filmul ar fi durat doar 30 minute.

Aşa că, următoarele 60 minute vor deveni un adevărat iad pentru EJ, care, încet, îşi pierde toţi prietenii, aceştia având parte de morţi violente. Suspiciunile lui EJ încep a se îndrepta spre Lilith, când descoperă că aceasta vorbea la telefon cu toţi prietenii ei, înainte ca aceştia să moară.

Într-un final, asistentul social Emily Jenkins, care la început lupta cu îndârjire împotriva celor care îşi abuzau copiii, ajunge să umble cu cuţitul în mână, încercând să-şi omoare fata adoptată, care, de fapt, era posedată de un spirit rău. Într-un final, reuşeşte să se arunce cu maşina în apă, Lilith se îneacă, ea supravieţuieşte, case close, CASE 39.

Linia filmului, a copilului inocent posedat sau cu tot felul de puteri nu este una original, ea fiind folosită şi în trecut, în filme precum "The Reaping", "Orphan" sau The Omen. Părerea personală despre film este aceea că se putea insista mai mult pe transformările lui Lilith, şfârşitul filmului fiind unul destul de sec, uşurinţa cu care spititul se lasă omorât, în condiţiile în care în timpul filmului acesta culca la pământ ziduri şi uşi, este una destul de răsuflată, parcă producătorii doreau să termine rapid filmul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Postări populare

Totalul afișărilor de pagină